Cardinalul Erdő Comentarii

Pronunțarea Eminenței Sale Péter Cardinalul Erdő, Primat al Ungariei, Arhiepiscop de Eszertom-Budapesta, cu privire la Asociația "Flacăra de iubire a Mișcării Inimii Neprihănite a Maicii Domnului".

1. Citate preluate din predica sa din 1 iunie 2009 de la Máriaremete, la sărbătoarea Rusaliilor. "...Personal, cred că finalizarea, în primăvara acestui an, a revizuirii Jurnalului spiritual al Elisabetei Kindelmann și a Regulii Asociației de rugăciune "Flacăra iubirii" este un semn al Duhului Sfânt dătător de viață. Această Mișcare funcționează acum în multe dieceze din lume cu aprobarea episcopilor și prosperă și aici, în Ungaria, țara sa de origine. Am constatat că ea aduce o spiritualitate catolică autentică și o devoțiune față de Fecioara Maria care este în totală conformitate cu credința catolică. Fie ca această recunoaștere acordată în dieceza noastră să contribuie la reînnoirea spirituală a comunității noastre de credincioși și a poporului nostru. Sâmbăta aceasta (6 iunie la ora 11:00) vom promulga solemn această aprobare în biserica Inimii Sacre a lui Isus, din Kispest".
2. Pronunțarea Cardinalului Péter Erdő în Biserica Sfânta Inimă a lui Isus din Kispet (6 iunie 2009) la cea de-a zecea Conferință Națională a Flacării Iubirii (din Ungaria).
   Cardinal: "Lăudat fie Isus Cristos"
   Credincios: "Fie ca El să fie lăudat în veci. Amin!"

"Vă mulțumim foarte mult pentru cuvintele de prezentare oferite de pastorul dumneavoastră și de liderii Mișcării "Flacăra iubirii". Cu siguranță că Duhul Sfânt va lucra în Biserică până la sfârșitul timpului. În mod frecvent, întreaga comunitate a Bisericii acceptă inspirații care au ieșit inițial din inima unei persoane creștine care era complet dedicată și profund credincioasă. După ce examinează aceste impulsuri, succesorii apostolilor le primesc în cele din urmă ca daruri ale lui Dumnezeu pentru întreaga Biserică.

Timp de multe secole, instituția Bisericii și carismele au fost considerate două realități distincte, ca și cum s-ar fi opus una alteia. Dimpotrivă, istoria Bisericii arată că carismele cu adevărat autentice (acele daruri divine speciale date persoanelor credincioase în folosul Bisericii) și structura instituțională stabilită prin voința lui Hristos, sunt în strânsă corelație una cu cealaltă.

Cel mai frumos exemplu în acest sens este istoria ordinelor religioase. Marele fondator al unui ordin este o persoană cu adevărat carismatică, așa cum au fost Sfântul Francisc și Sfântul Ignațiu de Loyola. Ei au fost un fenomen extraordinar în epoca lor. Biserica se bucură atât de mult de valoarea spiritualității lor și a acelei forme de viață pe care o reprezintă, încât Biserica îi strigă fondatorului: "Nu pleca". Vrem ca această formă de viață să rămână și această carismă să dăinuie în Biserică. În acest fel, ordinele religioase și carisma lor devin parte a Bisericii instituționale.

Voi spune chiar mai mult. Hristos Însuși, persoana și misiunea Sa, călătorește pe drumul istoriei Bisericii. Isus le-a spus ucenicilor Săi: "Cum Mă trimite pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi". (Ioan 20,21) Prin urmare, Biserica pe pământ, ca o comunitate vizibilă, continuă misiunea lui Cristos. Rezultă că Biserica nu este doar o organizație umană externă. Mai degrabă, ea trăiește în lume. De asemenea, Biserica nu este doar o realitate invizibilă și misterioasă a harului. Aceeași Biserică este atât o realitate invizibilă, cât și o societate vizibilă. Acestea nu sunt două lucruri distincte. Uneori, fragilitatea umană și istoria umană produc un obstacol. Cu toate acestea, la un moment dat al istoriei, apare în Biserică ceva frumos, o nouă posibilitate pentru Biserică. Cred că acest lucru este valabil și pentru "Mișcarea Flacăra iubirii".

O femeie credincioasă, Elisabeta, se roagă și aude voci în sufletul ei. Ea percepe că aceste voci minunate vin de la Fecioara Maria. Nimeni nu întreabă - deoarece acest lucru nu este important - care este natura experiențelor pe care ea le descrie în jurnalul ei spiritual. Nu aceasta este sarcina pe care Biserica și-a asumat-o în acești ani de judecată. Ea nu a încercat să discearnă vreo întâmplare specială sau vreun fenomen supranatural. Ceea ce am studiat în mod profund și serios este conținutul mesajului.

Deși nu am putut încă să ne ocupăm oficial de această chestiune în Ungaria, această spiritualitate s-a răspândit în multe țări din întreaga lume și a dat roade pozitive. Înainte de a lua această decizie la Budapesta, am vorbit cu episcopi, preoți și persoane din alte țări. De asemenea, am discutat cu păstori de suflete din țara noastră. Aceștia au mărturisit că Flacăra Iubirii produce roade în viața persoanelor individuale și a comunităților. Aceste mărturii au fost foarte pozitive și știm că un copac bun produce roade bune.

După aceasta, am înființat o comisie. Diferiți preoți au examinat documentele scrise, inclusiv însuși Jurnalul spiritual, documentația de la fundațiile din afara Ungariei și recunoașterile pe care episcopii locali din multe părți ale lumii (din Brazilia până în Mexic) le-au dat acestei Mișcări ca asociație privată a credincioșilor. Cu puțin timp în urmă, această investigație a fost finalizată. Ca o concluzie, Biserica noastră recunoaște ca fiind autentic, în acord cu credința catolică, tot materialul conținut în Jurnalul Spiritual. De asemenea, această arhidieceză consideră că activitatea, viața și regula acestei comunități este în acord cu tot ceea ce caracterizează mișcările de spiritualitate și comunitățile autentice ale Bisericii Catolice.

În acest moment, întreaga Biserică primește această carismă ca pe un dar de la Dumnezeu. În loc să uităm de acest dar, ar trebui să îl punem pe candelabru, astfel încât să lumineze totul în casă. După ce am văzut deja efectele harului revărsat în multe alte țări, ne rugăm ca această carismă să strălucească asupra întregii țări a Ungariei. Din acest motiv, l-am rugat pe directorul principal al biroului arhiepiscopului să citească acest decret."